Protejarea proprietății intelectuale în IT: drepturile de autor, brevetele, mărcile comerciale și cum să le gestionezi în mod eficient

Știați că industria IT din România a crescut spectaculos în ultimii ani, fiind un motor de propulsie pentru economia noastră? Ei bine, ca să păstrăm avantajul competitiv, trebuie să ne asigurăm că ideile și creațiile geniale sunt protejate prin drepturi de autor, brevete și mărci comerciale. Așa, nu mai există riscul ca altcineva să pună mâna pe munca noastră și să se dea mare cu ea!

Despre Autor
Alin Cazmir
Notar public

I. Drepturile de autor, brevete și mărci comerciale

1. Drepturile de autor - protectorul creațiilor

Așadar, în România avem Legea nr. 8/1996 care se ocupă de drepturile de autor și drepturile conexe. Ea asigură protecție creațiilor originale, cum ar fi software, texte, muzică, fotografii și altele. De exemplu, un joc video făcut de o companie românească va fi protejat împotriva copierii și distribuției neautorizate.

2. Brevetele - scutul inovațiilor

Legea nr. 64/1991 se ocupă de brevetele de invenție în România. Acestea protejează inovațiile tehnologice, precum dispozitive, metode și procese. Gândiți-vă la un algoritm revoluționar dezvoltat de o firmă IT românească, care poate fi brevetat pentru a nu fi folosit de concurență.

3. Mărcile comerciale - sigla succesului

Mărcile comerciale, reglementate de Legea nr. 84/1998, sunt semnele distinctive care fac diferența între produsele și serviciile unei companii și cele ale altor companii.

De exemplu, gândiți-vă că aveți o companie de software "SoftViteză" cu logo-ul un fulger albastru - înregistrarea mărcii comerciale vă asigură că nimeni nu va putea folosi aceste elemente pentru a profita de succesul vostru…fără consecințe juridice, desigur.

Așadar, putem spune că, protejarea proprietății intelectuale, prin drepturi de autor, brevete și mărci comerciale, contribuie la prevenirea copierii neautorizate și a utilizării ilegale a produselor și serviciilor IT.

1. Drepturile de autor în IT în contextul legislației românești

A. Ce sunt drepturile de autor și cum se aplică în domeniul IT

Drepturile de autor, reglementate în România prin Legea nr. 8/1996, protejează operele originale exprimate într-o formă perceptibilă, inclusiv creațiile digitale, cum ar fi software, baze de date, pagini web și alte tipuri de conținut digital.

Aceste drepturi permit titularului să controleze modul în care opera este utilizată, cum ar fi reproducerea, distribuția, comunicarea publică și crearea de opere derivate.

B. Cum să înregistrezi drepturile de autor pentru software și alte creații digitale

Ai auzit vreodată expresia "Este mai ușor să previi decât să tratezi"? Ei bine, asta se aplică și în cazul drepturilor de autor!

OBSERVAȚIE! În România, protecția drepturilor de autor intră în vigoare în momentul creării operei, fără a necesita înregistrare.

Chiar dacă nu ești obligat să înregistrezi drepturile de autor în România, o înregistrare la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) poate fi utilă pentru a dovedi autoritatea și originalitatea operei în caz de litigiu. Procesul de înregistrare e ca un drum la mare: completezi un formular pe care îl depui împreună cu o copie a operei, la ORDA.

C. Licențierea și cesiunea drepturilor de autor asupra software-ului

Este crucial pentru orice afacere bazată pe software să aibă o strategie bine definită pentru licențierea și, dacă este cazul, pentru cesiunea drepturilor de autor. Acest lucru presupune alegerea modelului adecvat și redactarea unui contract explicit care să definească drepturile și responsabilitățile tuturor părților implicate.

Licențierea software-ului implică acordarea de permisiuni pentru utilizarea și distribuția programului, în conformitate cu termenii stabiliți de către titularul drepturilor de autor. Exista o serie de modele de licențiere, precum licențele open-source, licențele comerciale sau licențele gratuite (freeware), fiecare cu specificul său.

În anumite situații, poate fi dorită și cesiunea drepturilor de autor - un proces prin care proprietatea intelectuală asupra software-ului este transferată de la titularul drepturilor de autor către o altă entitate. Aceasta nu este o decizie de luat ușor, deoarece implică renunțarea la controlul asupra produsului software și la toate beneficiile potențiale pe care acesta le-ar putea aduce în viitor. Totuși, în anumite contexte, cesiunea drepturilor de autor poate fi o strategie eficientă pentru valorificarea unui software.

În orice caz, indiferent de modelul ales, este esențial ca toate detaliile să fie clar stipulate în contract, pentru a evita orice posibile neînțelegeri sau litigii în viitor."

D. Infringement-ul de drepturi de autor și soluțiile legale

  Infringement-ul de drepturi de autor reprezintă încălcarea drepturilor titularului, cum ar fi utilizarea, reproducerea sau distribuția neautorizată a operei. În cazul în care se constată o încălcare a drepturilor de autor în România, titularul poate iniția o acțiune legală, solicitând despăgubiri, încetarea încălcării și, în unele cazuri, distrugerea materialelor care conțin operele protejate.

Infringement-ul de drepturi de autor este ca o melodie pe care nu vrei să o asculți continuu – mai bine o eviți!

2. Brevetele în IT în contextul legislației românești

A. Ce sunt brevetele și cum se aplică în domeniul IT

Ai auzit de brevete, nu-i așa? Ei bine, în România, Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenție se ocupă de ele. Brevetele protejează invențiile și inovațiile tehnologice, cum ar fi dispozitive, metode și procese.

În industria IT, brevetele pot fi acordate pentru soluții tehnologice, algoritmi sau sisteme care îndeplinesc cerințele de patentabilitate, precum noutatea, nivelul inventiv și aplicabilitatea industrială. Cu toate acestea, în România, pur și simplu ideile, conceptele sau metodele matematice nu sunt considerate patentabile.

OBSERVAȚIE! În mod eronat, multe persoane consideră că orice aplicație sau program software poate fi brevetat dacă există interes și resurse.

Brevetele acordă titularului un monopol temporar asupra utilizării invenției, împiedicând copierea, fabricarea sau vânzarea invenției fără permisiunea titularului.

B. Procesul de brevetare pentru invenții și inovații tehnologice

Procesul de brevetare presupune depunerea unei cereri la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM), care include descrierea detaliată a invenției, revendicările și, dacă este cazul, desenele.

După depunerea cererii, OSIM va efectua un examen preliminar și de fond al cererii, urmat de publicarea cererii și, în cele din urmă, acordarea brevetului, dacă toate cerințele sunt îndeplinite.

OBSERVAȚIE! Pentru a obține un brevet în România, invenția trebuie să îndeplinească trei criterii: noutate, nivel inventiv și aplicabilitate industrială.

O societate din România sau un inventator român poate solicita protecție prin brevet:

  • pe cale națională, în România, la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM);
  • pe cale regională, la Oficiul European al Brevetelor (EPO);
  • pe cale internațională, la Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale (WIPO).  

C. Durata de protecție a brevetelor și licențierea

În România, durata de protecție a unui brevet este de 20 de ani de la data depunerii cererii, cu condiția plății anuale a taxelor de menținere în vigoare. După expirarea duratei de protecție, invenția devine de domeniul public și poate fi utilizată liber.

Pe durata protecției, titularul brevetului poate acorda licențe altor persoane sau entități pentru a folosi, produce sau vinde invenția în schimbul unor redevențe sau alte condiții stabilite în contractul de licență.

3. Mărcile comerciale în contextul legislației românești

A. Ce sunt mărcile comerciale și cum se aplică în domeniul IT

Mărcile comerciale, reglementate în România prin Legea nr. 84/1998, reprezintă semne distinctive (nume, logo-uri, sloganuri) care identifică și diferențiază produsele și serviciile unei companii de cele ale altor companii. În industria IT, mărcile comerciale joacă un rol important în protejarea și consolidarea identității unei companii, a produselor și serviciilor sale pe piață.

B. Procesul de înregistrare a mărcilor comerciale în România

Înregistrarea unei mărci comerciale, cum ar fi denumirea și logo-ul, în România se realizează prin intermediul Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM). Procesul implică următoarele etape:

  • Verificarea disponibilității: Înainte de a depune cererea de înregistrare, este recomandat să efectuezi o verificare a disponibilității mărcii comerciale pentru a evita conflictele cu mărci comerciale existente.
  • Pregătirea cererii de înregistrare: Pentru a înregistra marca comercială, va trebui să completezi un formular de cerere de înregistrare disponibil pe site-ul OSIM. Formularul va include informații precum denumirea și adresa solicitantului, reprezentarea grafică a mărcii comerciale și lista produselor și/sau serviciilor pentru care se solicită protecția mărcii.
  • Depunerea cererii și plata taxelor: După completarea formularului, acesta trebuie depus la OSIM, fie prin poștă, fie online, împreună cu documentația necesară, cum ar fi reprezentarea grafică a mărcii și dovezi de plată a taxelor aferente înregistrării mărcii comerciale.
  • Examinarea cererii: OSIM va examina cererea pentru a verifica dacă îndeplinește cerințele legale și nu contravine dispozițiilor legale în vigoare. Dacă cererea este în regulă, OSIM va publica marca în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială, deschizând o perioadă de opoziție de 2 luni în care terții pot contesta înregistrarea mărcii.

II. Concluzie: Importanța protejării și gestionării proprietății intelectuale în IT

În lumea afacerilor de astăzi, protejarea și gestionarea drepturilor de proprietate intelectuală (PI) este esențială pentru succesul și securitatea unei companii. Indiferent dacă deții o afacere mică sau o corporație multinațională, este important să înțelegi cum poți gestiona în mod eficient brevetele, mărcile comerciale și drepturile de autor.

1. Evaluează periodic toate brevetele, mărcile comerciale și drepturile de autor

Evaluează drepturile deținute de compania ta pentru a determina valoarea acestora, riscurile asociate și necesitatea unor acțiuni suplimentare. Această evaluare te va ajuta să identifici oportunități de licențiere sau vânzare, precum și să asiguri că toate activele tale de proprietate intelectuală sunt înregistrate și protejate corespunzător.

2. Elaborează o strategie de proprietate intelectuală

O strategie care să reflecte obiectivele și nevoile afacerii tale. Aceasta ar trebui să includă prioritizarea invențiilor și creațiilor care necesită protecție, stabilirea bugetului pentru înregistrarea și menținerea drepturilor de proprietate intelectuală și identificarea oportunităților de licențiere sau parteneriat.

O strategie bine pusă la punct te va ajuta să maximizezi valoarea portofoliului tău și să gestionezi în mod eficient riscurile.

Pregătit de a începe afacerea?
Deschide-ți firma